Arsura din copilărie nu se șterge. Roșeața dispare în câteva zile, dar în celule rămâne o urmă care se poate face simțită chiar și după zeci de ani. Ca să înțelegem de ce se întâmplă asta, trebuie să privim în interiorul pielii – acolo unde, în fiecare zi, se dă o luptă tăcută pentru sănătatea noastră.
Ce este, de fapt, o arsură solară
Pielea înroșită și dureroasă nu este doar „arsă de la căldură”. Este o dovadă vizibilă a deteriorării ADN-ului. Radiația ultravioletă (UV) lovește direct informația genetică (ADN) din celulele pielii și o rupe. Descuamarea care apare câteva zile mai târziu este, de fapt, o curățenie – organismul se descotorosește de celulele deteriorate atât de grav, încât nu mai are rost să le repare.
Gardianul genomului
Și exact aici intră în scenă personajul principal al poveștii noastre: proteina p53, pe care oamenii de știință o poreclesc „gardianul genomului”. La fiecare deteriorare a ADN-ului, ea decide ca un inspector sever. Are două opțiuni: fie dă celulei ordinul „repară-te” și așteaptă până se corectează eroarea, fie – dacă paguba este prea mare – dă un ordin mai dur: „distruge-te”. Atunci celula moare în mod controlat, ca să nu răspândească mai departe informația greșită. Acele celule arse care se descuamează sunt, în mare parte, tocmai rezultatul acestei decizii a gardianului (p53).
Pielea își amintește
Problema este că pielea nu uită nimic. Deteriorarea nu se însumează de la zero – se acumulează toată viața. Fiecare arsură, mai ales în copilărie și adolescență, adaugă încă o urmă. De aceea, istoricul arsurilor grave este unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru melanom, cea mai gravă formă de cancer de piele. Potrivit unor date, aproximativ 9 din 10 melanoame sunt asociate cu radiația UV.1
Și încă ceva surprinzător: melanomul nu este o „boală a vârstnicilor”. Se numără printre formele de cancer mai frecvente la adulții tineri și poate apărea chiar și după zeci de ani – uneori într-un loc pe care soarele nici nu îl vede de obicei.
Când gardianul cedează
Aici povestea ia o întorsătură. Cu timpul, radiația UV repetată deteriorează chiar gena care controlează gardianul p53. Iar când gardianul este scos din funcțiune, ordinul „repară-te sau dispari” nu mai este valabil. Celulele deteriorate, care ar fi trebuit să moară, supraviețuiesc brusc, acumulează alte erori și pot începe să se înmulțească necontrolat2. Tocmai acesta este începutul tăcut al cancerului – fără durere și fără avertisment.
Fiți atenți la pielea și la alunițele voastre
Vestea bună: multe depind de voi înșivă. Învățați regula ABCDE și urmăriți alunițele care:
- A – sunt asimetrice (o jumătate nu seamănă cu cealaltă),
- B – au margini neregulate sau neclare,
- C – își schimbă sau amestecă culorile,
- D – sunt mai mari de 6 mm,
- E – evoluează – își schimbă forma sau dimensiunea, ori încep să provoace mâncărime sau să sângereze.
Dacă vreo aluniță iese astfel în evidență, nu amânați vizita la medicul dermatolog.
Protejați-vă la orice vârstă
Cel mai mult îl ajutați pe gardianul p53 dacă nu îl epuizați inutil. Folosiți o cremă de protecție solară cu factor ridicat și reaplicați-o regulat, evitați soarele de amiază, purtați pălărie, îmbrăcăminte și ochelari de soare și urmăriți indicele UV. Niciodată nu este prea târziu – fiecare arsură pe care o preveniți este o urmă care nu se va mai adăuga pielii voastre.
ONCORIN P53
ONCORIN P53 este un supliment alimentar inovator și funcțional care susține sănătatea în contextul oncologiei.
1 Skin Cancer Foundation / OMS – ponderea melanoamelor asociate cu radiația UV
2 Brash D. E. et al. – PNAS (1991) și lucrări ulterioare: mutații ale genei TP53 (p53) în leziunile cutanate provocate de UV; Lane D. P. – Nature (1992): p53, guardian of the genome
Dr. Peter Blaško
director de cercetare și dezvoltare PHARCO GRANCREO